Noaptea în care bezna a muşcat din lună

A fost, mai întâi, o lună plină şi mare.

Şi, apoi, deodată... Deodată totul s'a făcut negru. Adormeam. Când am realizat ce se întâmplă, o javră (vezi anexa 1) de nici două luni alerga prin grădină (vezi anexa 2) o găină ratacită printre flori. Şi soarele dimineţii de duminică era deja călduţ...


Anexa 1.

Javra, aparent mândră de ispravă. Sau, poate, ascunzându'se. de ruşine.

Anexa 2.

Secvenţă din respectiva grădină.